My Third Blog

Orice fusese acel ceva care venise peste noi, fusese…MINUNAT! cuvintele nu puteau descrie. Fusese de parca… pentru toate datile cand trebuisem sa ne oprim sau sa fim atenti din cauza fragilitatii mele umane, acum ne revansasem instantaneu pentru toate astea. Fusese brut, murdar ( la modul propriu murdar datorita noroiului si a prafului)…complet animalic, si totusi atat de romantic. Fusese direct din cele mai nebunesti si salbatice vise ale lui si ale mele.

Eu si Edward stateam intinsi in poienita unul langa celalalt. Soarele cobora in spatele copacilor. Lumea din jurul nostru se invaluise in aburul acela albastrui. Amurgul.

Edward s-a intins spre mine si a scos o frunza din parul meu chicotind.

„Frumos”, a oftat el.

Eu am pufnit. Sunt sigura ca aratam ca naiba. O usoara urma de regret a trecut prin mine. N-aveam niciun burete, sau apa, sau vreo carpa cu care sa ma curat. Imi puteam imagina ce avea sa spuna Emmett cand ma va vedea intrand pe usa. Speram sa fiu in stare sa ma strecor fara ca cineva sa observe. Din felul in care aratam, era mai mult decat evident cu ce ma indeletnicisem in ultimele cateva ore.

„Crezi ca ar trebui sa ne intoarcem?”, m-a intrebat el. In ultimele zece minute, de fiecare data cand ochii imi fugeau la el, el se uita deja la mine. Fata lui era linistita, senina. Ii puteam simti privirea cum imi fixa trupul.

„Cred ca da”, am spus in timp ce ma ridicam. „Putem sa mancam ceva pe drumul de intoarcere?”

„Ma intrebam cand aveai de gand sa aduci vorba”.

„Pai, banuiesc ca am facut atata exercitiu fizic incat mi s-a facut foame. De fapt, sunt flamanda.”

„Deschide drumul, dragostea mea”. El a sarit in picioare si a intins mainile sa ma ajute sa ma ridic si eu. De data aceasta am acceptat bucuroasa.

Padurea din apropiere de Forks nu prea era bogata in vanat. Optiunile mele erau caprioare, mai multe caprioare, si oh, caprioare. Mie-mi convenea. Nu prea-mi dezvoltasem gustul pentru altceva inca. Puterile mele erau foarte folositoare in toata afacerea asta cu vanatoarea. Bietele caprioare niciodata n-aveau nicio sansa. Cu o smucitura a incheieturii caprioara era paralizata in loc, neputandu-se misca din proprie initiativa. Chiar daca n-as recunoaste asta niciodata in fata lui Edward, ma simteam aproape prost pentru asta. Nu prea era corect si echitabil avantajul pe care-l aveam asupra prazii. Am incercat sa evit sa o privesc in ochi. Nu sunt un mosntru cu inima rece. Luand totul in considerare, viata era grea. Adevarul de netagaduit era, oricum, ca mie mi-era sete si acea caprioara ajunsese in locul nepotrivit. Banuiesc ca asta era ceva cu care trebuia sa ma obisnuiesc.

Inainte sa pasesc inapoi pe proprietatea Cullen, Edward m-a oprit.

„Stai putin”. El avea un zambet pe fata. Si-a trecut degetele prin parul meu si mi-a frecat fata cu ele ca sa stearga murdaria de pe ea. A terminat cu un sarut pe obrazul meu. „Nu vrem sa fie prea evident”.

„De parca ar conta oricum”. Stiam ca Alice vazuse ceva chiar daca intentionase sau nu. Cu norocul meu ea ma vazuse cum il atacasem. „Cred ca mai bine m-as obisnui de a ma simti rusinata destul de des cu familia asta”.

„Mda, nu prea ai unde sa te ascunzi de noi”.

Am mers spre casa mana in mana. Am auzit un film ruland inauntru…”Contact” cu Jodie Foster. Am recunoscut suieratul masinariei pe care ei o construisera in film. Si in plus, stiam ca lui Esme ii placea in mod special acest film.

„Prin fata, prin spate, sau pe fereastra?”, mi-a soptit Edward.

Am oftat. Chiar nu mai conta. Am pasit in fata pentru a-i indica lui intrarea din fata. Am incercat sa ma comport cat mai normal cu putinta pentru cineva care stie ca toata familia stie deja ca a facut dragoste fierbinte, nebuna cu partenerul…oricum era un comportament normal ciudat.

Am pasit in casa di am salutat pe toata lumea. M-am simtit de parca toti ma analizau de sus pana jos. Eram convinsa ca nu ma inselam. Chiar asta faceau. Alice l-a pocnit pe Emmett chiar daca si ea avea un zambet pe fata. Emmett si-a tinut gura inchisa cu degetul mare si aratator. Si-a luat mana de la gura de parca era pe cale sa spuna ceva, insa Edward a marait incet din spatele meu si m-a impins sa ma indrept spre scari.

„Deeeeeeeeeci……..”, a facut Emmett. „V-ati distrat?”. El a deschis gura sa mai spuna ceva, insa inainte sa poata face asta, eu l-am prins la jumatatea cuvantului. Mi-am miscat degetele ca el sa-si tina gura inchisa. M-am uitat urat la el cu o spranceana ridicata. Edward a ras langa mine.

„Ti-a servit-o, Emmett. Ea nu e una cu care sa te prostesti”, l-a avertizat Edward.

Fara tragere de inima l-am eliberat pe Emmet de sub controlul meu.

„Hei! Nu-ti mai folosi puterile alea de control al mintii pe mine”.

„E si mai mult acolo de unde a venit ce tocmai am facut”, am ras eu.

Eu si Edward ne-am indreptat spre scari si am urcat in camera lui. M-am prabusit pe patul nostru.

„Cred ca avem amandoi o nevoie disperata de un dus”, mi-a zis el.

„Sunt perfect de acord”, mi-am intins bratul ca el sa ma poata ridica de pe pat.

Nu auzisem niciodata cu adevarat ca vreunul din Culleni sa fi facut un dus inainte. Asta m-a derutat pentru un moment. Cu siguranta faceau dus, corect?

„Cat de des trebuie vampirii sa faca dus?”, am intrebat eu.

„Nu des. Noi nu transpiram si nici nu producem grasimi pe piele. De fapt facem dus doar pentru ca ne place felul in care se simte jetul de apa pe pielea noastra. Insa in momentul asta…tu si cu mine chiar avem nevoie de un dus”. S-a aplecat si a deschis robinetul, mutandu-l pe dus. Aveau tipul ala de dus spatios care avea o para de dus gigantica care atarna chiar deasupra ta, astfel incat dusul il simteai mai mult ca si cand ai fi stat in ploaie. Erau capete de dus duble, asadar mi-am imaginat ca eu si Edward nu eram singurii care facusem dus impreuna.

Avusese dreptate. Caldura dusului era minunata. Am inteles instantaneu de ce atunci cand fusesem umana, lui ii placea atat de mult caldura pielii mele. Pentru un trup care era permanent rece, caldura era o binecuvantare. Mi-am inchis ochii si mi-am dat capul pe spate, lasand apa calda sa-mi curga pe fata, inlaturand urmele a ce facusem peste zi.

Am simtit un burete moale de baie pe spatele meu. Edward a miscat usor buretele peste corpul meu. Fiecare muschi mi s-a relaxat. Aroma gelului de dus ne invaluia de peste tot. Mirosea a ambra, parfumul acela lemnos. M-am intors ca el sa ma poata spala si pe partea din fata a corpului. M-am intins dupa flaconul cu gel de dus, mi-am turnat putin in palme si mi le-am apasat pe pieptul lui, incepand sa desenez cercuri inspumate in jurul pectoralilor si apoi, mai jos, spre abdomenul lui musculos.

De cat timp oare imi doream sa-l ating asa? Imi doream sa explorez fiecare milimetru al trupului lui. Mainile mele au coborat de-a lungul bratelor lui pana am ajuns la maini. Mi-am trecut degetele peste palmele lui. El si-a infasurat degetele in jurul alor mele si m-a tras mai aproape de el. Buzele lui racoroase mi-au mangaiat fruntea si au ramas acolo. Am stat imbratisandu-ne unul pe celalalt in timp ce apa ne siroia pe trupuri.

Intr-un final, Edward a rupt transa si s-a intins sa inchida dusul. Aburul imi incetosa vederea. Era asa de bine. Am deschis usa si am permis aerului rece sa ma izbeasca ca un zid. In timp ce ma infasuram in prosop, mintea mea zbura la activitatile programate pentru urmatoarea zi, ziua in care se presupunea ca ne-am fi intors din luna de miere. Eram sigura ca Charlie astepta sa-l vizitam. Asta va fi interesant.

Am observat pe podea, chiar la intrarea in baie, haine care erau impachetate cu atentie, pentru amandoi. Probabil Esme. M-am intins bucuroasa dupa ele si i le-am dat lui Edward pe ale lui.

„Deci ce facem in seara asta?”, m-a intrebat el, in timp ce-si baga un picior in pantaloni.

Chiar imi placea faptul ca nu trebuia sa mai dorm sau sa ma mai simt obosita. „Ne uitam la alte filme?”, am sugerat eu. „Sau ne gandim la motive pentru care sunt mai alba decat cand am plecat in vacanta mea pe insula, care sa i le spunem lui Charlie.”

„Nasol”, a ras el. „Cred ca mai bine am cauta idei. Destul de usor.”

Seara a trecut repede. Inainte sa-mi dau seama, venise timpul sa plec spre Charlie. Eu si Edward ne-am urcat in Lexus-ul meu. Evident ca el a condus. Eu l-am privit patrunzator. Vroiam si eu sa conduc la un moment dat! Aveam emotii in legatura cu ce ar avea Charlie de spus referitor la schimbarile mele discrete.

Cand ne-am apropiat de casa mea, am observat ceva. Un miros. Era un miros de animal murdar. M-a lovit cu putere. Mi se parea complet dezgustator. Am observat ca mainile mi se inclestasera in pumni, in timp ce m-am impins cu putere in scaunul din masina. Edward m-a privit si a ranjit. Am observat ca stransoarea de pe volan ii provoca incheieturile degetelor sa se albeasca si mai mult.

„Asadar, acum stii la ce ma refeream”, a ras el. „Nu miroase prea bine, nu-i asa?”

„Ma innebuneste”, am recunoscut eu. „N-am stiut ca Jacob miroase atat de groaznic pentru tine”.

„Nu sunt sigur ca e o idee buna pentru noi sa mergem acum sa-l vedem pe Charlie”, a spus Edward ferm.

„Nu. Vreau sa-i arat ca sunt bine. Ma descurc cu asta”.

Edward a oftat. „Esti atat de incapatanata. Daca vrei tu…Sa fie atunci inmormantarea lui Jacob daca iti pierzi controlul”.

Un zambet era inca intins pe fata lui. Avea sa savureze asta. Sau mai degraba se gandea ca avea sa savureze asta. Eu nu aveam absolut nicio intentie sa-l las sa faca asta.

Edward a tras masina pe alee langa Rabbit-ul lui Jacob. L-am vazut pe Jake scotand capul pe fereastra. Parea sa fie usurat. Probabil se gandea ca eu eram inca umana, din moment ce eram aici sa-l vad pe Charlie.

Eu si Edward am mers tinandu-ne de mana pana la usa de la intrare. Charlie a deschis-o brusc inainte ca eu sa apuc sa ating clanta.

„Hei, pustoaico!”. M-a imbratisat cu putere….ma rog, mi s-ar fi parut cu putere inainte. „Doamne, Bells. Ai tras de fiare? Cum a fost vacanta?”

Eram incantata ca el a trecut atat de usor peste faptul ca trupul meu era acum tare ca o piatra.

„Minunata. M-am distrat excelent”.

„Da, a fost fantastic”, a sunat si vocea de clopotei a lui Edward.

I-am observat pe Jacob si Billy cu coada ochiului.

„Hei, baieti. Ma bucur sa va vad.”, m-am uitat direct in ochii lui Jacob. Ochii lui intunecati, aproape negri erau inghetati de groaza. Stia. L-am vazut pe Billy cum il strangea de brat.

„Noi doar ce plecam”, a spus Billy rece.

„Oh, dar nu e nevoie sa plecati. Haideti sa auzim totul despre insula asta”, Charlie parea curios de entuziast.

„Bella….Eu…”, a inceput incet Jacob.

L-am fulgerat cu o privire plina de avertismente. El si-a inchis gura.

„De fapt, tata, te deranjeaza daca am un moment singura cu Jacob afara, mai intai?”

„Noi chiar trebuie sa plecam, Jacob”, a spus Billy. Stransoarea lui de pe bratul lui Jacob s-a intensificat. Acesta s-a scuturat si s-a eliberat cu usurinta.

„Cred ca putem sa mai stam putin”, si-a informat Jacob tatal in timp ce pasea spre intrare.

Afara m-am simtit mai libera. Nu mai aveam povara acestui secret urias atarnandu-mi deasupra capului. Am oftat usurata cand eu si Jake am fost singuri.

„Ma bucur ca te-ai intors”, i-am spus eu.

„Mda, ma rog, am realizat ca aveam aici prieteni si familie care inseamna mult pentru mine”, a spus el posac.

mi-am permis sa-i inhalez mirosul. Am sarit inapoi dezgustata. Nevoia mea de a-l ataca era greu de controlat. Mi-am potolit gandurile. Frate, cand spuneau ca sunt dusmani de moarte chiar la asta se refereau.

„Oh, Doamne. Este ingrozitor!”, am exclamat eu.

„Vorbeste pentru tine”.

„Hei! Eu nu put”, am spus eu, simtindu-ma respinsa.

„Toate lipitoarele put si acum tu esti una dintre ele”> el a clatinat trist din cap. „Cum de esti aici?”, s-a minunat el.

„Nu am aceeasi patima a sangelui ca un vampir normal”, i-am spus eu. Ochii lui s-au imblanzit cand am spus asta. Parea multumit.

„La ce te referi?”, a intrebat el.

„Presupun … ca ei nu miros a mancare pentru mine”, am spus eu razand. „Sunt 100% vegetariana”.

El si-a tuguiat buzele. „Ei bine, asta e o usurare. Eu si Billy am venit azi aici pentru ca am crezut ca Charlie avea sa primeasca vesti despre moartea ta sau ceva. Am fost cu adevarat surprins cand ti-am vazut masina. Pentru un moment m-am gandit…”, s-a intrerupt singur.

„Ca mai sunt inca vie?, am terminat eu pentru el. A aprobat dand din cap.

„Pai, in fine….Trebuie sa vorbesc cu Edward. Edward!”, a strigat el.

Edward deja venea spre noi.

„Uite, stiu. Tratatul a cazut si am fost preveniti”.

„Chiar urasc cand faci asta”.

„Nu ne putem intelege?”, m-am rugat eu. „Pana la urma eu am vrut sa fiu transformata, asa ca…e vina mea”.

„Ei stiau regulile”, a sarit Jacob. „Asta e. Am plecat”.

S-a indreptat spre casa ca sa-l ia pe Billy.

Un marait profund a erupt din Edward. Jacob s-a intors si s-a uitat la el batjocoritor.

„Ma gandeam ca o sa-ti placa asta. Vrei sa continui sa-mi citesti mintea, lipitoare?, a suierat Jacob.

„Nu ma provoca, Jacob”. Tonul vocii lui Edward mi-a trimis fiori inghetati pe sira spinarii.

„La ce s-a gandit?”, l-am intrebat rapid pe Edward. El m-a ignorat.

„Aminteste-ti doar, Jacob, acum ea este pe veci a mea. Nu poti sa mai faci nimic. Nu te pune naibii cu familia mea”.

Eu am icnit. Niciodata nu-l mai auzisem folosind genul asta de limbaj. Inainte sa apuc sa spun ceva, corpul lui Jacob s-a cutremurat si a zburat spre Edward. Edward s-a ghemuit si a marait. Am reactionat fara ezitare. Trupul lui Jacob a inghetat in aer si s-a prabusit cu putere pe pamant.

„Ce dracu se intampla aici?”, a tipat Charlie la noi.

La dracu. Noi toti ne-am revenit dintr-o data. Billy era in carucior incercand sa-l traga pe Charlie inapoi in casa. M-am uitat agitata la Jacob. El s-a oprit din tremurat si parea sa-si fi recastigat controlul de sine. S-a adunat de pe jos si s-a scuturat de praf.

„Noi plecam”, i-a spus Jacob lui Billy. Acesta a aprobat dand din cap si a iesit din casa. „Nu stiu ce s-a intamplat cu tine, Bella. Te rog, nu ma mai suna. Niciodata.”

Eram surprinsa de cat de tare m-au lovit cuvintele lui. Stiam ca asta avea sa se intample. Si totusi durea.

Jacob si-a ajutat tatal sa se urce in masina si a intrat pe partea soferului, trantind portiera. In cateva secunde Rabbit-ul urla cu putere si cat de tare putea luand-o in jos pe strada.

„Ce s-a intamplat?”, a cerut Charlie.

„Jacob a fost chiar nesimtit, tata”.

„Inteleg, dar…”, Charlie s-a oprit. „Nu conteaza”.

M-am uitat derutata la Edward. El s-a aplecat si mi-a soptit in ureche gandurile lui Charlie in timp ce acesta era cu spatele la noi.

„El este confuz. A auzit maraitul meu, insa nu stie ce a fost asta si crede ca l-a vazut pe Jacob zburand. Nu vrea sa spuna nimic deoarece crede ca e o nebunie”.

„Bine”, am oftat eu incet. „La ce se gandea Jacob?”

Ochii lui Edward au devenit furiosi. „Cum o decapiteaza pe Alice….foarte real”.

Ochii mi s-au marit de soc. „Oh!”

El a dat din cap ca raspuns.

L-am urmat pe Charlie in living si ne-am asezat. Noaptea trecuta inventasem povesti despre luna noastra de miere pe care sa i le spunem. El parea captivat cu totul.

„Raspunde-mi la o intrebare, Bella”, mi-a spus el. Edward mi-a strans mana. „Cum de ai fost pe o insula tropicala si nu esti catusi de putin bronzata? Draga mea, pari mai alba decat ai fost inainte. Te simti bine?”

Am ras incercat sa detensionez atmosfera. „Pai, nu prea sunt un adulator al soarelui, tata. Mi-am luat toate precautiile necesare impotriva soarelui…tone de lotiuni de soare si o palarie cu boruri largi”.

„Presupun ca e o idee buna”, a raspuns el.

Am simtit telefonul lui Edward vibrand prin pantalonii lui. S-a ridicat si s-a scuzat. Mi-am tinut ochii pe el cat timp a durat scurta convorbire. El a ramas calm, insa eu stiam ca ceva nu era in regula. Cand el a inchis telefonul, a venit inapoi spre mine si Charlie. Privirea pe care mi-a aruncat-o spunea „e timpul sa mergem acasa”.

„Ei bine, tata, noi ar trebui probabil sa ne indreptam spre casa”. M-am ridicat si m-am dus sa-l imbratisez de la revedere.

„In regula, Bells, ma bucur ca te-am vazut. Iti simt lipsa pe aici”.

„Si tu imi lipsesti, tata”.

Edward si Charlie si-au strans mana si ne-am indreptat spre masina. Odata ce am inceput sa ne miscam si am iesit din raza de actiune a oricarei urechi, l-am intrebat ce se intamplase.

„Ei vin. Ordinul a fost dat. Iau avioane spre diferite aeroporturi din Statele Unite si se vor intalni in padurile din apropierea Seattle-ului”.

„Drace”. Asta a fost tot ce am reusit sa scot pe gura.

„Asta e cea mai mica dintre problemele noastre. A avut loc o revolta. Ei sunt sub comanda lui Jane”.

Mi-a cazut fata. „Ce vrea asta sa insemne?”

„Inseamna ca lui Jane nu-i mai pasa de legile Volturilor. Statele Unite vor primi 60 de vampiri flamanzi pe parcursul zilei urmatoare si mai mult de jumatate din ei nu dau doi bani pe a fi discreti”.

Am simtit de parca cineva m-ar fi pocnit in plex scotandu-mi tot aerul din mine si furandu-mi limba. Buzele si limba nu mi se puteau coordona ca sa formeze vreun cuvant logic.

„Tot iadul e pe cale sa se dezlantuie!”. A soptit foarte incet Edward si a apasat mai tare pe acceleratie.